Trecu nãbãdãiasa iarnã ºi iatã cã, mulþumitã programãrilor Federaþiei, am intrat în dârdora meciurilor semifinale ale mult râvnitei Cupe a României. Miercuri s-a jucat partida dintre Dinamo ºi ceferiºtii de sub Feleac. Dupã ce bãieþii din Tei au scuturat plasa lui Nuno Claro ºi au mai dat câteva târcoale necreºtineºti prin careul mare al acestuia, cãzuþi în butoiul bucuriei, au lãsat-o mai moale, chestie care i-a încurajat pe oaspeþi, aceºtia egalând situaþia pe tabela de marcaj ºi fiind la un pas de a le introduce decedatul în poartã. Norocul cel mare a fost cu ageamiul de Kone, care a dat în minge ca într-un sac plin cu pisici! ªi, de la acestã fazã ºi pânã la sfârºitul partidei, cei 22 de combatanþi mai mult s-au trântit pe iarba verde din fosta groapã, decât au jucat fotbal. Mandorlini, antrenorul echipei multinaþionale, cãnta pe margine de zor la mandolinã, iar fostul þânþar Þãlnar juca lapte gros cu Prunea. La sfârºit, toþi erau veseli de parcã descoperiserã polul magnetic al Pãmântului! De ce? Naiba ºtie!

     Tot în Cupã, joi, la cãderea întunericului, sub Tâmpa, foºtii fabricanþi de autocamioane au dat piept cu producãtorii de porumb ai lui Porumboiu. S-a jucat cu draci, cu intrãri ca la Plevna ºi cu o mulþime de cotonoage, care le dãdeau ghes fotbaliºtilor sã mai confunde patul din dormitor cu gazonul, cotropiþi de dorinþa unui chiul scurt de câteva clipiri, enervând însã pe drãguþii de arbitri, care-ºi vorbeau, într-o limbã pãsãreascã, prin microfoanele agãþate de urechi. Cum încã de la începutul meciului, braºovenii au marcat în poarta moldovenilor, iar aceºtia nu au gãsit calea spre careul advers, tabela a rãmas neschimbatã. Acest 1-0 poate fi suficient ardelenilor pentru calificare, dar poate fi doar un foc de paie, fiindcã elevii lui Lãcãtuº, nu de puþine ori, pe teren propriu, mãnâncã jar! Oricum, peste trei sãptãmâni îi vom vedea din nou la joc ºi atunci ne-om lãmuri care este mai bun!

     Cum meciurile au fost lipsite de spectacol ºi nu au arãtat decât încrâncenare, jucãtorii fiind prezenþi precum figuranþii din teatru, care scapã din mâini paharul cu apã, vãrsându-l peste spectatori, se poate spune cã întâlnirile din actuala Cupã sunt ca o varzã. ªi aia micã, precum cea de Bruxelles !